Ei...dupa ceva timp de cand nu prea ne'am mai vazut:), prietenii mei bãscosi au intrat din nou in vorba cu mine.
Ieri dupa amiaza pe la 6, ma apuca harnicia si ma hotarasc sa cobor sa fac curat in masina, ca dupa un concediu de 2000 km arata cam jalnic. Ma inarmez cu aspirator de masina, perie, carpe, solutie de sters bord...ce mai...servicii complete. Cobor jos si nu trebaluiesc eu mai mult de 20 de minute ca apare un prieten:
"-Ce faci ba?
-Bine, uite ma fac util p'aici.
-Ei da...i'a lasa tu utilitatea si hai la bere.
-Nu merg ma, m'am apucat aici de treaba. N'am nici bani.
-Lasa ma ca fac eu cinste."
Cu totii stiti ca indiferent de ce treaba ai avea, o invitatie de genu asta nu poate fi niciodata refuzata. Cred ca e ceva sacru la mijloc si cum nu vreau sa ma pun rau cu zeii accept berea. Si de la 6 jumate dai bere si vorba pana pe la 9 si ceva. Spargem gasca (intre timp mai apareusera niste prieteni) si ma intorc la facut curatenie:). Nu prea vedeam mare lucru, da "nu lasa pe maine ce poti face azi" asa ca imi vad de treaba. Termin de lustruit tot pe acolo si nu mi'o mai ramas decat de dat cu aspiratorul. Il bag in priza si ma apuc de treaba. Nu aspir 10 minute ca simt o bataie pe spate. Ma intorc si, surpriza, garda.
"-Buna seara! Agent Gheorge Uathãfac. S'a prezentat si celalalt sclembãr da nu prea ma interesa pe mine existanta lui.
-Buna seara! raspund.
-Va rugam sa va legitimati.
-N'am acte la mine, ca am coborat sa curat masina. Da' ce s'a intamplat?
-Am primit o reclamatie.
-?!
-Da. Pentru deranjarea linistii publice.
-Asa, si eu ce treaba am cu asta? Eu am treaba aici, nu vad de ce trebuie sa ma legitimez.
-Pentru ca se plang vecinii de zgomot. Asa ca va rog sa imi aratati actele.
(Dumnezeule, Politia Romana chiar nu are altceva mai bun de facut decat sa frece lumea deampulea la cap? Adica sa raspunzi la o reclamatie care zice ca unu tulbura linistea publica cu aspiratoru'? Pai....acuma o sa imi fie jena sa ma besesc la mine in casa, nu cumva sa deranjez pe cineva si sa imi puna politia pe cap. In fine)
-N'am dom'le acte la mine, ca am venit sa fac treaba nu le am la mine.
-Atunci va rog sa urcati sa le luati.
Ce era sa fac. Inchid masina si ma dau sa ma indrept catre bloc.
-Stai!
Ma opresc.
-Ce s'a intamplat?
-Unde crezi ca te duci?
-Sa aduc buletinul, nu a'ti zis ca vreti sa il vedeti?!
-Trebuie sa merg cu tine. Ionica ramai langa masina(ionica e numele pe care i l'am dat eu celuilalt politist, si masina oricum era inchisa)"
Si urc cu burtosu dupa mine. El cred ca ar fi vrut sa intre si in casa da i'am zis sa astepe ca aduc buletinu. Il aduc, se uita la el, e totul in regula si coboram iar jos. Am crezut ca pleaca si ma lasa sa imi termin treaba. Nici vorba de asa ceva.
-Masina a cui e?
-A mea, doar nu dau cu aspiratoru in masina altuia.
-Ai actele la ea?
-N'am dom'le nici un act la mine ca am coborat sa o curat nu plec nicaieri cu ea.
-Da esti cam tanar. Sigur e masina ta? Pe numele cui e?
-E pe numele lu taica'meo. Da' ce importanta are asta?
-Trebuie sa vad actele la masina. Si in timp ce vorbeam noi acolo, celalalt bascos dadea numarul masinii prin statie. Sa vada daca nu e furata si pe numele cui e.
Si cand ii vine raspunsu exclama fericit:
-Aha. Deci nu e pe numele tau masina! Actele la control! Actele la control!
-?
Aha. Asta cred ca bause cam multa cafea, ca prea era energic.
-Pai, v'am spus ca nu e pe numele meu, e pe numele lu' taica'meo.
Isi aduce ala aminte de numele din buletin, se potriveste cu numele pe care i l'o spus prin statie si dupa vreo 5 minute de meditatie s'o prins si el ca eu si tata suntem neamuri.
-Va rog frumos sa lasati aceasta activitate pentru maine.
-Oricum o lasam, ca mai zice lumea ca's nebun daca trag cu aspiratoru la 11 noaptea.
-Va multumim, la revedere.
Mda. Si cu mine, cred ca isi facuse norma pe seara aia. Si eu am ramas ca prostu langa masina cu aspiratoru in mana, gandindu'ma cat de cretinã e politia romana.
Articol inscris la concursul lui VisUrat si Arhi.
luni, 11 august 2008
duminică, 10 august 2008
Urmasul lui Lazarus
Nu, nu va speriati, eternul detectiv nu s'a reprodus.Inca.Desi ziua aia o sa fie fatidica( FATÍDIC- adj. FATAL. FUNEST. NEFAST. SINISTRU. SUMBRU -explicatia de pe dexonline-), n'am pus explicatia ca sa ma dau destept sau crezand ca nu stiti ce inseamna, vroiam doar sa subliniez cat de nasoala o sa fie ziua aia.
Problema e ca eu sunt urmasul lui Lazarus. De fapt....cred ca am depasit conditia lui. Sunt Lazarusul din viitor. Si Lazarus si pensionar. Sa va spun cum sta treaba.
De vreo 2 luni incoace un vecin de bloc nu se mai oboseste sa isi mai duca potaia pana in fata blocului sa isi faca nevoile. Coboara cateva etaje pe scari si i se cam ia de plimbat cainele, asa ca se opreste la etajul meu si il lasa sa isi faca treaba.
Si vin intr'o zi acasa si calc in toate bucuriile. Da' calc serios, de am crezut ca o trecut o vaca si s'o cãcat pe palierul meu. Atunci nu m'am gandit ca am vecini asa nesimtiti, am crezut ca o fi intrat vreun comunitar(caine comunitar, desi nici politistii nu ies chiar asa usor din ecuatie). Asta e...a doua oara nu mai intra javra in scara.
Gresit. A doua zi aceeasi poveste. Doar ca doua vaci se cãcasera la mine pe palier. Si a continuat asa cateva zile, pana cand toata cireada folosea etajul meu pe post de latrina. Si atunci s'a intamplat. Lazarusul din mine a preluat controlul si am trecut la actiune. Adica mi'am facut cat mai multa treaba pe la usa de la intrare. Am citit contoru de gaz,am aranjat covoru de la usa, am scrijelit peretii cu cheia de la usa, doar doar trece nenorocitu cu fabrica de cãcat cu blana. Nimic.
A doua zi stau inchis in casa cu ochiu' lipit de vizor. Asa am ajuns sa am un oarecare respect pentru pensionarii vizoristi, pentru ca nu e chiar asa usor sa stai o zis intreaga benoclandu-te la nimic. Pentru ca toata ziua nu o trecut nimeni. Cu toate astea cireada fusese la post si umpluse iar palierul. Toata povestea asta ma scotea deja din sarite.
Prima masura pe care am luat'o a fost sa imi "fauresc" un dispozitiv de supraveghere(click ptr poza). Adik am bagat webcamu pe vizor si eu stateam ca jupanu la calculator si verificam cine trece prin fata usii. Doar ca, in continuare palierul era pustiu. Acel cineva parca imi stia programul: cat timp eram acasa, nimic suspect. Cum ieseam 5-10 minute dupa o sticla de suc sau ceva, cireada hop si ea la datorie. Innebuneam. Am facut o lista de suspecti. Care dintre vecini avea caine era pe lista aia. Ii urmaream pe fiecare in parte. Stiam pe unde isi plimba fiecare vecin potaia, cat timp sta cu ea afara, si totusi cineva continua sa se cace la mine pe palier. Deja camera de supraveghere nu mai dadea roade, plus ca toti cei care veneau pe la mine spuneau ca's nebun, asa ca am dat'o jos.
Intr'o zi, ma intalnesc cu femeia de servici(se chinuia sa curete balega de pe acolo):
"-Saru'mana, tanti Maricica. Auzi, nu stii matale cine e responsabil cu treaba asta.
-Apãi cum sa nu stiu.
-Stii?!?! I'a zi si mie atunci, cum il cheama?
-Da de unde sa stiu eu cum il cheama?
-. . .
-Un domn mai batran, cu un pic de chelie.
-Aha. Multumesc, spor la treaba."
Era un inceput. Aveam portetul robot. Partea proasta e ca majoritatea vecinilor mei sunt batrani si cu chelie. Chiar si femeile. Dar, cum spuneam, era un inceput. Insufletit de aceasta noua descoperire in reiau ancheta, mai frenetic ca niciodata. La vreo 2 zile de la discutia cu femeia de servici, o aparut la mine pe palier o cutie de margarina plina cu apa. Adica nesimtitu' nu doar ca isi lasa potaia sa se cace in fata usii, da i'o mai pus si apa, ca poate i se usuca gatleju de la cat se screme. Chestia asta m'o enervat foarte tare. Atat de tare incat urmatoarele zile chiar nu m'am dezlipit de vizor. Si, in sfarsit l'am vazut. Nenorocitul cu potaia. Imi iau un tricou pe mine si ies in fata usii:
"-Ce faci dom'le? Nu poti sa duci cainele pana afara sa isi faca nevoile?
- Si daca si le face aici care e problema?
-Pai vin acasa si calc in toti cãcatii lui, ce naiba.
-Pai sa ii cureti.
(Tu'ti gatii mati de mosneag, dupa ce ca ii ii dai de mancare cainelui numai iaurt cu prune si cu zeama de varza, si il lasi sa se cace in fata usii mele mai ai si pretentii de astea?)
-Da' de ce nu il lasati sa se cace in fata usii d'voastra?
-Sa ii curat eu sau ce?
-Da', du'te afara cu el ca mai ai un etaj de coborat.
-Eu is batran nu mai pot sa ma plimb toata ziua dupa curu' cainelui.
-Si la ce doamne iarta'ma l'ai mai cumparat?
- Sa am si eu un suflet langa mine.
Bun. E dus mosu. Da' nu puteam lasa sitatia asa. Cobor pana la farmacie si cumpar cel ami puternic antidiuretic. Adica o pastila de aia de o iei cand de caci cu stropi. Pastilele sunt sub forma de capsule, asa ca le'am desfacut pe toate si am turnat continutul in troaca aia cu apa.
Doza recomandata la un om, adult este cel mult 3 pastile pe zi. Eu le'am turnat pe toate zece.
Si vine mosneagu' a doua si, se caca cainele si bea si din troaca. Da' era insetat tare, ca o baut toata apa. Excelent. Urmatoarele 3 zile a mirosit a levantica la mine pe palier, nici un cacat, nimic. A patra zi ma intalnesc cu mosu, era cu javra in brate se ducea la veterinar:
"-Nu stiu ce i'ai facut lui Rex(saracu' caine era un caniche, da mosu' si'l dorea doberman), da stiu ca i'ai facut ceva.
-Ce sa ii fac dom'le? Ai innebunit?
-Las' ca vezi tu!"
Pentru iubitorii de patrupede, Rex e bine sanatos, insa stapanul sau nu a mai indraznit sa il lase sa se cace la mine pe palier, si cu toti anii lui , il scoate afara, in parc.
Articol inscris la concursul lui VisUrat si Arhi.
Problema e ca eu sunt urmasul lui Lazarus. De fapt....cred ca am depasit conditia lui. Sunt Lazarusul din viitor. Si Lazarus si pensionar. Sa va spun cum sta treaba.
De vreo 2 luni incoace un vecin de bloc nu se mai oboseste sa isi mai duca potaia pana in fata blocului sa isi faca nevoile. Coboara cateva etaje pe scari si i se cam ia de plimbat cainele, asa ca se opreste la etajul meu si il lasa sa isi faca treaba.
Si vin intr'o zi acasa si calc in toate bucuriile. Da' calc serios, de am crezut ca o trecut o vaca si s'o cãcat pe palierul meu. Atunci nu m'am gandit ca am vecini asa nesimtiti, am crezut ca o fi intrat vreun comunitar(caine comunitar, desi nici politistii nu ies chiar asa usor din ecuatie). Asta e...a doua oara nu mai intra javra in scara.
Gresit. A doua zi aceeasi poveste. Doar ca doua vaci se cãcasera la mine pe palier. Si a continuat asa cateva zile, pana cand toata cireada folosea etajul meu pe post de latrina. Si atunci s'a intamplat. Lazarusul din mine a preluat controlul si am trecut la actiune. Adica mi'am facut cat mai multa treaba pe la usa de la intrare. Am citit contoru de gaz,am aranjat covoru de la usa, am scrijelit peretii cu cheia de la usa, doar doar trece nenorocitu cu fabrica de cãcat cu blana. Nimic.
A doua zi stau inchis in casa cu ochiu' lipit de vizor. Asa am ajuns sa am un oarecare respect pentru pensionarii vizoristi, pentru ca nu e chiar asa usor sa stai o zis intreaga benoclandu-te la nimic. Pentru ca toata ziua nu o trecut nimeni. Cu toate astea cireada fusese la post si umpluse iar palierul. Toata povestea asta ma scotea deja din sarite.
Prima masura pe care am luat'o a fost sa imi "fauresc" un dispozitiv de supraveghere(click ptr poza). Adik am bagat webcamu pe vizor si eu stateam ca jupanu la calculator si verificam cine trece prin fata usii. Doar ca, in continuare palierul era pustiu. Acel cineva parca imi stia programul: cat timp eram acasa, nimic suspect. Cum ieseam 5-10 minute dupa o sticla de suc sau ceva, cireada hop si ea la datorie. Innebuneam. Am facut o lista de suspecti. Care dintre vecini avea caine era pe lista aia. Ii urmaream pe fiecare in parte. Stiam pe unde isi plimba fiecare vecin potaia, cat timp sta cu ea afara, si totusi cineva continua sa se cace la mine pe palier. Deja camera de supraveghere nu mai dadea roade, plus ca toti cei care veneau pe la mine spuneau ca's nebun, asa ca am dat'o jos.
Intr'o zi, ma intalnesc cu femeia de servici(se chinuia sa curete balega de pe acolo):
"-Saru'mana, tanti Maricica. Auzi, nu stii matale cine e responsabil cu treaba asta.
-Apãi cum sa nu stiu.
-Stii?!?! I'a zi si mie atunci, cum il cheama?
-Da de unde sa stiu eu cum il cheama?
-. . .
-Un domn mai batran, cu un pic de chelie.
-Aha. Multumesc, spor la treaba."
Era un inceput. Aveam portetul robot. Partea proasta e ca majoritatea vecinilor mei sunt batrani si cu chelie. Chiar si femeile. Dar, cum spuneam, era un inceput. Insufletit de aceasta noua descoperire in reiau ancheta, mai frenetic ca niciodata. La vreo 2 zile de la discutia cu femeia de servici, o aparut la mine pe palier o cutie de margarina plina cu apa. Adica nesimtitu' nu doar ca isi lasa potaia sa se cace in fata usii, da i'o mai pus si apa, ca poate i se usuca gatleju de la cat se screme. Chestia asta m'o enervat foarte tare. Atat de tare incat urmatoarele zile chiar nu m'am dezlipit de vizor. Si, in sfarsit l'am vazut. Nenorocitul cu potaia. Imi iau un tricou pe mine si ies in fata usii:
"-Ce faci dom'le? Nu poti sa duci cainele pana afara sa isi faca nevoile?
- Si daca si le face aici care e problema?
-Pai vin acasa si calc in toti cãcatii lui, ce naiba.
-Pai sa ii cureti.
(Tu'ti gatii mati de mosneag, dupa ce ca ii ii dai de mancare cainelui numai iaurt cu prune si cu zeama de varza, si il lasi sa se cace in fata usii mele mai ai si pretentii de astea?)
-Da' de ce nu il lasati sa se cace in fata usii d'voastra?
-Sa ii curat eu sau ce?
-Da', du'te afara cu el ca mai ai un etaj de coborat.
-Eu is batran nu mai pot sa ma plimb toata ziua dupa curu' cainelui.
-Si la ce doamne iarta'ma l'ai mai cumparat?
- Sa am si eu un suflet langa mine.
Bun. E dus mosu. Da' nu puteam lasa sitatia asa. Cobor pana la farmacie si cumpar cel ami puternic antidiuretic. Adica o pastila de aia de o iei cand de caci cu stropi. Pastilele sunt sub forma de capsule, asa ca le'am desfacut pe toate si am turnat continutul in troaca aia cu apa.
Doza recomandata la un om, adult este cel mult 3 pastile pe zi. Eu le'am turnat pe toate zece.
Si vine mosneagu' a doua si, se caca cainele si bea si din troaca. Da' era insetat tare, ca o baut toata apa. Excelent. Urmatoarele 3 zile a mirosit a levantica la mine pe palier, nici un cacat, nimic. A patra zi ma intalnesc cu mosu, era cu javra in brate se ducea la veterinar:
"-Nu stiu ce i'ai facut lui Rex(saracu' caine era un caniche, da mosu' si'l dorea doberman), da stiu ca i'ai facut ceva.
-Ce sa ii fac dom'le? Ai innebunit?
-Las' ca vezi tu!"
Pentru iubitorii de patrupede, Rex e bine sanatos, insa stapanul sau nu a mai indraznit sa il lase sa se cace la mine pe palier, si cu toti anii lui , il scoate afara, in parc.
Articol inscris la concursul lui VisUrat si Arhi.
sâmbătă, 9 august 2008
Copilaria
Am citit pe blogul lui VisUrat un articol despre copilaria traita la maxim. Cu ocazia asta mi'o venit in minte un video pe care l'am vazut cu ceva timp in urma:
Copilaria noastr vs. copilaria lor
si de melodia asta:
Ceilalti feat Ana Cristina - Secretul
Copilaria noastr vs. copilaria lor
si de melodia asta:
Ceilalti feat Ana Cristina - Secretul
vineri, 8 august 2008
home.
desi am promis in ultimul post ca o sa revin cu poze si comentarii cu referire la pelerinajul meu prin tara, nu am reusit sa postez ieri din pricina unor probleme personale.
Am sa incep cu o remarca pe care cu totii o stim prea bine. Avem o tara deosebit de frumoasa insa extraordinar de prost gestionata dpdv turistic. Desi nu e prima data cand fac (o parte) din traseul Iasi-Bucuresti-Horezu-Tg Jiu-Hunedoara-Sibiu-Transfagarasan si retur timp de o saptamana, acum am avut ceva mai mult timp sa ma opresc si sa ma ingrozesc de starea in care se afla o mare parte dintre locurile "de vizitat" din Romania. O sa incep cu "statiunea" care m'a socat cel mai mult. Vidra. Ea se caracterizeaza printr'un singur cuvant. Paragina.
De ce?
Pai.....singura vina a statiunii respective este ca era in stadiul de contructie in decembrie '89. Sa incepem cu hotelul. Si ce hotel: Bineinteles este marcat de grandoarea regimului apus, adica e imens, doar ca e "la rosu", sau mai bine zis "la gri". El nu ar mai trebui decat varuit mobilat si ar fi gata de functionare, insa.....
Sa continuam: sala de sport: are parchet, marcaje,porti de fotbal, spaliere,banci, tot tacamul. Pus lacat pe usa si lasat asa.
Apoi, tarlaua din spatele hotelului. Gandita probabil ca zona de agrement, e folosita acum ca loc de pasunat de cateva vaci. Mai e acolo un telescaun si el lasat in paragina. In cateva cuvinte: locul arata chiar sinistru.
Aleatoriu, am sa aleg transfagarasanul. Aici nu sunt foarte multe de comentat in afara de starea excrecabila a soselei. Doar pe partea Balea Lac-Curtea de Arges. Pe partea dinspre Sibiu, jos palaria. Orasu/judetul asta chiar a invatat ceva din faptul ca a fost capitala europeana.
Nu mai spun ca in drum spre diferite locuri am stat la cozi interminabile, pe motiv ca vezi dom'le se lucreaza. Insa in momentul cand ajungi in dreptul santierului observi cu indignare ca in afara de cateva casti protectoare aruncate pe iarba, locul e pustiu. Poate doar un gigel care da cu matura.
La capitolul locuri care merita vizitate....o sa fac un fel de top 5:
1. Balea Cascada. Desi din statiune ai de urcat vreo 40 de minute pana la cascada, aceasta merita pe deplin efortul. E extraordinara si oricine trece pe acolo trebuie neaparat sa o vada.
2. Castelul Corvinestilor din Hunedoara e urmatorul loc pe care as vrea sa il vizitez de cate ori sunt in zona. Desi la prima impresie(ptr ca atat am apucat, nu am stat foarte mult) orasul nu m'a impresionat foarte mult, invidiez locuitorii Hunedoarei pentru simplul fapt ca pot sa mearga oricand sa'l viziteze.
3. Transfagarasanul. este un loc impresionant si merita cu desavarsire efortul de a merge pana acolo. Insa data viitoare o il parcurg cu un tanc ca sa nu ma mai doara sufleul ca rup masina in 2.
4.Sibiul. Cum spuneam si mai sus, poarta amprenta unui oras fost capitala europeana si vizitat de multi straini. Si aici se incadreaza lucruri cum ar fi:servirea la restaurante, magazine si mai toate locurile in care cineva trebuie sa te serveasca cu ceva. Zona pietonala, care e imensa comparata cu o zona pietonala a Iasului cum e Str. Lapusneanu, e si ea foarte placuta. In linii mari, vizitarea Sibiului a fost o experienta frumoasa.
5.Pestera Muierilor. Desi aici omul nu a facut decat sa profite de creatia naturii,locul merita vazut pentru ca este impresionant ce poate crea un simplu fir de apa. Plus de asta este si un ghid simpatic si care stie sa nu plictiseasca ascultatori cu chestii banale legate de pestera.
PS: intr'un post viitor o sa pun si cateva poze
Am sa incep cu o remarca pe care cu totii o stim prea bine. Avem o tara deosebit de frumoasa insa extraordinar de prost gestionata dpdv turistic. Desi nu e prima data cand fac (o parte) din traseul Iasi-Bucuresti-Horezu-Tg Jiu-Hunedoara-Sibiu-Transfagarasan si retur timp de o saptamana, acum am avut ceva mai mult timp sa ma opresc si sa ma ingrozesc de starea in care se afla o mare parte dintre locurile "de vizitat" din Romania. O sa incep cu "statiunea" care m'a socat cel mai mult. Vidra. Ea se caracterizeaza printr'un singur cuvant. Paragina.
De ce?
Pai.....singura vina a statiunii respective este ca era in stadiul de contructie in decembrie '89. Sa incepem cu hotelul. Si ce hotel: Bineinteles este marcat de grandoarea regimului apus, adica e imens, doar ca e "la rosu", sau mai bine zis "la gri". El nu ar mai trebui decat varuit mobilat si ar fi gata de functionare, insa.....
Sa continuam: sala de sport: are parchet, marcaje,porti de fotbal, spaliere,banci, tot tacamul. Pus lacat pe usa si lasat asa.
Apoi, tarlaua din spatele hotelului. Gandita probabil ca zona de agrement, e folosita acum ca loc de pasunat de cateva vaci. Mai e acolo un telescaun si el lasat in paragina. In cateva cuvinte: locul arata chiar sinistru.
Aleatoriu, am sa aleg transfagarasanul. Aici nu sunt foarte multe de comentat in afara de starea excrecabila a soselei. Doar pe partea Balea Lac-Curtea de Arges. Pe partea dinspre Sibiu, jos palaria. Orasu/judetul asta chiar a invatat ceva din faptul ca a fost capitala europeana.
Nu mai spun ca in drum spre diferite locuri am stat la cozi interminabile, pe motiv ca vezi dom'le se lucreaza. Insa in momentul cand ajungi in dreptul santierului observi cu indignare ca in afara de cateva casti protectoare aruncate pe iarba, locul e pustiu. Poate doar un gigel care da cu matura.
La capitolul locuri care merita vizitate....o sa fac un fel de top 5:
1. Balea Cascada. Desi din statiune ai de urcat vreo 40 de minute pana la cascada, aceasta merita pe deplin efortul. E extraordinara si oricine trece pe acolo trebuie neaparat sa o vada.
2. Castelul Corvinestilor din Hunedoara e urmatorul loc pe care as vrea sa il vizitez de cate ori sunt in zona. Desi la prima impresie(ptr ca atat am apucat, nu am stat foarte mult) orasul nu m'a impresionat foarte mult, invidiez locuitorii Hunedoarei pentru simplul fapt ca pot sa mearga oricand sa'l viziteze.
3. Transfagarasanul. este un loc impresionant si merita cu desavarsire efortul de a merge pana acolo. Insa data viitoare o il parcurg cu un tanc ca sa nu ma mai doara sufleul ca rup masina in 2.
4.Sibiul. Cum spuneam si mai sus, poarta amprenta unui oras fost capitala europeana si vizitat de multi straini. Si aici se incadreaza lucruri cum ar fi:servirea la restaurante, magazine si mai toate locurile in care cineva trebuie sa te serveasca cu ceva. Zona pietonala, care e imensa comparata cu o zona pietonala a Iasului cum e Str. Lapusneanu, e si ea foarte placuta. In linii mari, vizitarea Sibiului a fost o experienta frumoasa.
5.Pestera Muierilor. Desi aici omul nu a facut decat sa profite de creatia naturii,locul merita vazut pentru ca este impresionant ce poate crea un simplu fir de apa. Plus de asta este si un ghid simpatic si care stie sa nu plictiseasca ascultatori cu chestii banale legate de pestera.
PS: intr'un post viitor o sa pun si cateva poze
miercuri, 6 august 2008
(almost) home
am ajuns in bucuresti de vreo 3 ore. nu ma mai apuc sa scriu in seara asta, nu am dispozitia necesara. deocamdata ma pun la zi cu ultimele noutati/scandaluri. am reusit sa citesc ceva ceva de un scandal cu visurat si blogatu. am citit si multe pareri de cacat pe marginea subiectului. oricum in seara asta mai citesc ce mai e de citit, iar maine cand ajung acasa o sa pun niste poze cu locuri interesante prin care am trecut in saptamana petrecuta prin tara.
un singur lucru vreau sa mai zic acum. sunt foarte dezamagit de faptu ca nu am gasit(pe unde am fost) la nici un hotel, net wireless. Nici macar la hotel de 3 stele. am carat si laptop dupa mine degeaba, dar in fine...... ne citim maine cand o sa scriu mai calumea, acum ma bag la somn ca maine ma mai asteapta un drum de vreo 6 ore pana in iasi.
un singur lucru vreau sa mai zic acum. sunt foarte dezamagit de faptu ca nu am gasit(pe unde am fost) la nici un hotel, net wireless. Nici macar la hotel de 3 stele. am carat si laptop dupa mine degeaba, dar in fine...... ne citim maine cand o sa scriu mai calumea, acum ma bag la somn ca maine ma mai asteapta un drum de vreo 6 ore pana in iasi.
vineri, 1 august 2008
Traseu
azi urmeaza sa plec. Unde...nu stiu nici eu exact, deocamdata stiu prima parte e traseului. Bucuresti-Pitesti-Horezu. Probabil ca nu o sa mai postez timp de o saptamana, asta doar in cazul in care nu gasesc vreun hot-spot pe Transfagarasan :D. Cred ca joia viitoare o sa ajung, acasa, in Iasi.
joi, 31 iulie 2008
Scurt si la obiect
azi am ajuns la bucuresti dupa un drum de 7 ore cu masina. noroc de aeru' conditionat ca alfel cred ca muream. am facut si poze la Siret. ma asteptam sa fie mai involburat, da'....asta e. am sa pun si pozele, da cred ca maine ca in seara asta is rupt de somn si ma si enerveaza conexiunea de cacat. acestea fiind spuse....ne citim maine
marți, 29 iulie 2008
Militienii si buletinu II
Dupa ce VisUrat mi'a atras atentia ca articolul "Militenii si buletinul" cam seamana cu un articol de'a lui(recunosc seamana) m'am hotarat sa mai povestesc una dintre aventurile mele legate de oamenii cu basca.
Cum spuneam, aceste intamplari s'au petrecut cu ceva timp in urma, in perioada cand ma imbracam "larg".
Sa incepem cu inceputul. De ceva ani, perioadele din vara cand nu sunt plecat pe undeva, mi le petrec jucand basket. Adica plec dimineatape la 10-11 si ma intorc seara cand iti trebuie o casca de miner ca sa mai vezi sa bagi mingea in cos. Cum eu sunt genul caruia nu ii place sa piarda, joc la sacrificiu, cum s'ar spune. In ziua respectiva din prea mult sacrificiu, cad , ma julesc cumva la monturile degetelor. Eh....putina apa, trece, continuam jocul.
Se lasa seara si vine vremea sa plecam inspre casa. Cobor Copoul pe jos, bani de autobuz nu mai aveam pentru ca in febra jocului achizitionasem o sticla de suc fara sa ma gandesc ca alti bani nu mai am. In fine, tot drumul ma gandesc doar la o baie fierbinte si la un somn binemeritat pentru a putea sa o i'au de la capat ziua urmatoare. Mai aveam 3 pasi pana la intrarea in scara cand aud:
"-Stai!!"
in momentul ala toate visele mele legate de baie si somn au fost spulberate. Stiam ca preaiubitii sectoristi "sunt pe urmele mele". Insa cum ma gandeam eu asa, am uitat sa ma mai opresc. Se aude din nou:
"-Stai am zis!" , dupa care gafaind Gheorge Uathãfac(cum l'am numit si in primul articol) pune victorios o mana pe umarul meu.
"-Aha. De ce nu te'ai oprit la prima somatie?"
"-Nu am auzit." raspund desi la ora respectiva in afara de vreo mata (a se citi "Matza=pisica :D ) in calduri care scoate tot felul de sunete nu se aude nimic altceva.
"-Bine, bine. Lasa tu textele. Stii ca asta se cheama "fuga de la locul faptei"?"
Ei bine in momentul ala chiar m'am enervat. Si sunt de obicei o fire calma.
"-Da' ce am facut, ca sa fug de la locul faptei?"
Intrebarea l'a pus si pe el in dificultate. Nu stia ce sa imi mai raspunda. Se uita la mine nestiind ce sa spuna, cand, la un moment dat ii infloreste pe buze un zambet de parca castigase potul cel mare la loto.
"-Sangele de pe adidasi de unde e? Te'ai batut?"
Ma uit nedumerit la adidasi si vad si eu o pata de sange.
"-Nu, nu m'am batut, am fost cazut in timp ce jucam basket.
-Ei da.....da' de cand e basketu asta asa violent de se lasa cu sange? zise el basketbalistul cu vreo 15 sezoane de NBA in spate.
-Se mai intampla. Am cazut si m'am julit. Si, ca prostu ii arat monturile julite"
Atat mi'a trebuit.
"-Deci te'ai batut. Gata! la sectie!"
- Nu m'am batut ,am cazut la basket, ce nu intelegeti?
- Asta sa scrii in declaratie nu'mi mai explica mie."
Si cheama prostu' duba de politie. Ma urca si ma duc la sectie. Recunosc, imi era un pic frica. Nu de ce puteau sa imi faca aia ci de ce puteam sa patesc daca il trezea politia pe taica'miu din somn, sa vina sa isi i'a odrasla acasa. La sectie am dat peste singurul politist, nu destept, ca asta oricum e imposibil, cu o gandire rationala. Ma pune asta sa ii povestesc tot ce facusem in ziua respectiva. Noroc ca nu facusem mare lucru ca ma prinde dimineata pe acolo. Intelege omu' care o fost incurcatura si ma trimite acasa.
Partea proasta a fost ca aia m'o dus pana la dracu'n praznic pana la sectie cu duba. Da' inapoi n'o mai fost asa amabili. Asa ca am dat iar pas pana acasa, unde n'am mai fost in stare sa fac baie, m'am aruncat in pat si am adormit visand la o lume cu politisti destepti. Asa imi place mie sa visez : ca sunt presedinte, ca Irak-ul e un stat democratic, ca Romania e o superputere mondiala....ma rog...chestii de astea imposibile
Cum spuneam, aceste intamplari s'au petrecut cu ceva timp in urma, in perioada cand ma imbracam "larg".
Sa incepem cu inceputul. De ceva ani, perioadele din vara cand nu sunt plecat pe undeva, mi le petrec jucand basket. Adica plec dimineatape la 10-11 si ma intorc seara cand iti trebuie o casca de miner ca sa mai vezi sa bagi mingea in cos. Cum eu sunt genul caruia nu ii place sa piarda, joc la sacrificiu, cum s'ar spune. In ziua respectiva din prea mult sacrificiu, cad , ma julesc cumva la monturile degetelor. Eh....putina apa, trece, continuam jocul.
Se lasa seara si vine vremea sa plecam inspre casa. Cobor Copoul pe jos, bani de autobuz nu mai aveam pentru ca in febra jocului achizitionasem o sticla de suc fara sa ma gandesc ca alti bani nu mai am. In fine, tot drumul ma gandesc doar la o baie fierbinte si la un somn binemeritat pentru a putea sa o i'au de la capat ziua urmatoare. Mai aveam 3 pasi pana la intrarea in scara cand aud:
"-Stai!!"
in momentul ala toate visele mele legate de baie si somn au fost spulberate. Stiam ca preaiubitii sectoristi "sunt pe urmele mele". Insa cum ma gandeam eu asa, am uitat sa ma mai opresc. Se aude din nou:
"-Stai am zis!" , dupa care gafaind Gheorge Uathãfac(cum l'am numit si in primul articol) pune victorios o mana pe umarul meu.
"-Aha. De ce nu te'ai oprit la prima somatie?"
"-Nu am auzit." raspund desi la ora respectiva in afara de vreo mata (a se citi "Matza=pisica :D ) in calduri care scoate tot felul de sunete nu se aude nimic altceva.
"-Bine, bine. Lasa tu textele. Stii ca asta se cheama "fuga de la locul faptei"?"
Ei bine in momentul ala chiar m'am enervat. Si sunt de obicei o fire calma.
"-Da' ce am facut, ca sa fug de la locul faptei?"
Intrebarea l'a pus si pe el in dificultate. Nu stia ce sa imi mai raspunda. Se uita la mine nestiind ce sa spuna, cand, la un moment dat ii infloreste pe buze un zambet de parca castigase potul cel mare la loto.
"-Sangele de pe adidasi de unde e? Te'ai batut?"
Ma uit nedumerit la adidasi si vad si eu o pata de sange.
"-Nu, nu m'am batut, am fost cazut in timp ce jucam basket.
-Ei da.....da' de cand e basketu asta asa violent de se lasa cu sange? zise el basketbalistul cu vreo 15 sezoane de NBA in spate.
-Se mai intampla. Am cazut si m'am julit. Si, ca prostu ii arat monturile julite"
Atat mi'a trebuit.
"-Deci te'ai batut. Gata! la sectie!"
- Nu m'am batut ,am cazut la basket, ce nu intelegeti?
- Asta sa scrii in declaratie nu'mi mai explica mie."
Si cheama prostu' duba de politie. Ma urca si ma duc la sectie. Recunosc, imi era un pic frica. Nu de ce puteau sa imi faca aia ci de ce puteam sa patesc daca il trezea politia pe taica'miu din somn, sa vina sa isi i'a odrasla acasa. La sectie am dat peste singurul politist, nu destept, ca asta oricum e imposibil, cu o gandire rationala. Ma pune asta sa ii povestesc tot ce facusem in ziua respectiva. Noroc ca nu facusem mare lucru ca ma prinde dimineata pe acolo. Intelege omu' care o fost incurcatura si ma trimite acasa.
Partea proasta a fost ca aia m'o dus pana la dracu'n praznic pana la sectie cu duba. Da' inapoi n'o mai fost asa amabili. Asa ca am dat iar pas pana acasa, unde n'am mai fost in stare sa fac baie, m'am aruncat in pat si am adormit visand la o lume cu politisti destepti. Asa imi place mie sa visez : ca sunt presedinte, ca Irak-ul e un stat democratic, ca Romania e o superputere mondiala....ma rog...chestii de astea imposibile
sâmbătă, 26 iulie 2008
Inundatia
Bucuria sus mentionata mi s'a intamplat nu de mult, cam acum 3-4 luni. Ma intorceam de la Mall, imi luasem un hamburger la pachet si ma grabeam spre casa sa ma bag la un film si o mancare. Intru in casa ma duc in dormitor dau drumu la PC pun un film la copiat dau sa ma duc in bucatarie sa imi incalzesc hamburgerul. Deschid usa si pleosc, calc in apa pana la glezna. Dupa o runda de injuraturi, trag aer in piept, ma uit in jur, mai trag o tura de injuraturi. Apa peste tot: pe jos, pe dulapuri, in dulapuri, in oalele din dulapuri....ce mai...toata bucataria varza. Si un miros....ca nu era apa curata. Nu...n'am eu norocu asta. Cea mai mizerabila apa...plina cu toate scursurile vecinilor. Eu stau la etajul 1 iar teava de evacuare de la bucatarie s'a infundat undeva mai jos de mine. Si tot ce curgea din chiuvetele vecinilor(stau la bloc de 8 etaje) refula prin chiuveta la mine in bucatarie. Mai injur o data cu naduf si ma apuc de strans apa. Si m'am muncit cu apa ai vreo 3 ore, timp in care aveam niste maini zbarcite de ziceai ca am 120 ani si tocmai facusem o baie lunga. Mandru de mine ca bucataria era acu' luna, ma apuc sa fumez o tigara. Trag doua fumuri si cu al treilea ma inec. De nervi. Iar refula chiuveta. Iar plin de zat, resturi de paine uda si alte minunatii la mine in chiuveta. Ma prind cum sta treaba, ma incalt si ma duc cu colinda pe la vecini pe la usa:
"-Buna ziua. Stiti am inundatie(si explic toate detaliile tehnice) am si eu rugamintea sa nu mai folositi apa la bucatarie pana se remediaza.
- Vai...nici o problema, nu'ti fa griji, care mai de care mai binevoitor. "
Nu intru bine in casa ca iar incepe sa bolboroseasca apa in chiuveta. Dragii de vecini nu doar ca au si uitat sa nu foloseasca apa la bucatarie, da cred ca o inceput sa foloseasca chiuveta si pe post de bideu/ghena de gunoi sau mai stiu eu ce alte minunatii. Ei...stai asa ca nu'i asa. Iau cheile de la boxa,inchid apa pe tot palieru si ma duc linistit spre Nea Romica, instalatoru de la 7.
"-Dom'le, stii ca asa s'asa, bucataria mea e statie de epurare a apei.
- Nu'i nimic ma....se rezolva. Stai asa ca viu acu."
Am crezut ca se duce sa se schimbe si el ca omu ceva. Eee de unde...omu s'o dus sa ia o gura de intaritor cu 99,9% alcool. Ca era de pe somn si ca sa se poata concentra.
Ajung in fata usii, vecinii care mai de care adunati ca la revolutia din '48.
"-Da cine esti tu dom'le sa ne opresti noua apa?
- Pai ce vreti sa fac, daca v'am rugat frumos sa nu folositi apa si nu m'ati inteles de nici o culoare.
-Noi avem treaba, avem servicii nu putem sa stam dupa tine."
Din gloata adunata in fata usii rasare un mosneag:
"-Noi ne ducem sa dam drumu la apa. Faci cum stii...cauti un instalator ceva pe enternetu ala a vostru, nu ma intereseaza.
-Dute dom'le si da drumu la apa si lasa'ma in pace."
Si pleaca toata satra in spre boxa hotarati sa dea drumu' la apa. Intre timp Nea Romica o venit cu racu(o bucata de fier forjat,foarte lung, ceva mai flexibil si cu un fel de manivela la capat, folosit la desfundarea tevilor). Baga omu capatu in teava si ma trimite la invartit:
"-Dãi dãi dãi dãi. Stop.Dãi dãi dãi.Stop. Stop am zis, esti surd?!
-Da nene, fac si eu ce pot ca inca n'am diploma la dat la manivela."
Dupa vreo 20 de minute de cand o plecat razmerita la boxa, vine capetenia cu coada intre picioare:
"-Mai Andrei...te intelegem ca ai si tu o belea, na' se mai intampla. Doar ca am si eu o rugaminte: da tu drumu' la apa cand termini ca noi nu stim de unde."
Incep sa rad, rade si Nea Romica de ii dadeau mucii pe gura, si pleaca mosneagu.
Dupa inca vreo ora de dat la manivela, reusim sa desfundam teava, ii dau lu Mr. Proper instalatoru sef bani de inca un intaritor ii multumesc si pleaca. Strang prin casa imi, bag pula in el hamburger si film, ma imbrac si plec sa mananc in oras. Ma intorc tarziu din oras frant si ma bag direct in pat. A doua zi ma intalnesc cu urmasu' lu Tudor Vladimirescu pe scari:
" -Ce mai faci mai baiete? N'ai mai dat de cap la inundatia aia?"
In momentu ala ma trasneste....uitasem sa dau drumu la apa si o stat prostoii o zi fara apa. Cu greu ma abtin sa nu rad si ii raspund:
"-Ce sa'i faci, nu'i chiar asa usor, ca de'...v'am rugat frumos si tot ati dat drumu la apa, e mai greu acuma.
-Da...ce ti'e si cu oamenii astia....rai la suflet. Da' eu nu am folosit apa sa stii.
-Stiu nea' Costica, stiu. Rai si oamenii astia. Oricum cum rezolv dau drumu la apa n'avea grija.
-Bine, bine. Spor la treaba."
Ies din scara blocului ma sprijin de balustrada de afara si rad cu spasme vreo 10 minute, dupa care imi vad in continuare de treburi. Abia seara tarziu cand am ajuns acasa am dat drumu la apa, sa se bucure si nenorocitii.
P.S: Pentru concursul VisUrat.
"-Buna ziua. Stiti am inundatie(si explic toate detaliile tehnice) am si eu rugamintea sa nu mai folositi apa la bucatarie pana se remediaza.
- Vai...nici o problema, nu'ti fa griji, care mai de care mai binevoitor. "
Nu intru bine in casa ca iar incepe sa bolboroseasca apa in chiuveta. Dragii de vecini nu doar ca au si uitat sa nu foloseasca apa la bucatarie, da cred ca o inceput sa foloseasca chiuveta si pe post de bideu/ghena de gunoi sau mai stiu eu ce alte minunatii. Ei...stai asa ca nu'i asa. Iau cheile de la boxa,inchid apa pe tot palieru si ma duc linistit spre Nea Romica, instalatoru de la 7.
"-Dom'le, stii ca asa s'asa, bucataria mea e statie de epurare a apei.
- Nu'i nimic ma....se rezolva. Stai asa ca viu acu."
Am crezut ca se duce sa se schimbe si el ca omu ceva. Eee de unde...omu s'o dus sa ia o gura de intaritor cu 99,9% alcool. Ca era de pe somn si ca sa se poata concentra.
Ajung in fata usii, vecinii care mai de care adunati ca la revolutia din '48.
"-Da cine esti tu dom'le sa ne opresti noua apa?
- Pai ce vreti sa fac, daca v'am rugat frumos sa nu folositi apa si nu m'ati inteles de nici o culoare.
-Noi avem treaba, avem servicii nu putem sa stam dupa tine."
Din gloata adunata in fata usii rasare un mosneag:
"-Noi ne ducem sa dam drumu la apa. Faci cum stii...cauti un instalator ceva pe enternetu ala a vostru, nu ma intereseaza.
-Dute dom'le si da drumu la apa si lasa'ma in pace."
Si pleaca toata satra in spre boxa hotarati sa dea drumu' la apa. Intre timp Nea Romica o venit cu racu(o bucata de fier forjat,foarte lung, ceva mai flexibil si cu un fel de manivela la capat, folosit la desfundarea tevilor). Baga omu capatu in teava si ma trimite la invartit:
"-Dãi dãi dãi dãi. Stop.Dãi dãi dãi.Stop. Stop am zis, esti surd?!
-Da nene, fac si eu ce pot ca inca n'am diploma la dat la manivela."
Dupa vreo 20 de minute de cand o plecat razmerita la boxa, vine capetenia cu coada intre picioare:
"-Mai Andrei...te intelegem ca ai si tu o belea, na' se mai intampla. Doar ca am si eu o rugaminte: da tu drumu' la apa cand termini ca noi nu stim de unde."
Incep sa rad, rade si Nea Romica de ii dadeau mucii pe gura, si pleaca mosneagu.
Dupa inca vreo ora de dat la manivela, reusim sa desfundam teava, ii dau lu Mr. Proper instalatoru sef bani de inca un intaritor ii multumesc si pleaca. Strang prin casa imi, bag pula in el hamburger si film, ma imbrac si plec sa mananc in oras. Ma intorc tarziu din oras frant si ma bag direct in pat. A doua zi ma intalnesc cu urmasu' lu Tudor Vladimirescu pe scari:
" -Ce mai faci mai baiete? N'ai mai dat de cap la inundatia aia?"
In momentu ala ma trasneste....uitasem sa dau drumu la apa si o stat prostoii o zi fara apa. Cu greu ma abtin sa nu rad si ii raspund:
"-Ce sa'i faci, nu'i chiar asa usor, ca de'...v'am rugat frumos si tot ati dat drumu la apa, e mai greu acuma.
-Da...ce ti'e si cu oamenii astia....rai la suflet. Da' eu nu am folosit apa sa stii.
-Stiu nea' Costica, stiu. Rai si oamenii astia. Oricum cum rezolv dau drumu la apa n'avea grija.
-Bine, bine. Spor la treaba."
Ies din scara blocului ma sprijin de balustrada de afara si rad cu spasme vreo 10 minute, dupa care imi vad in continuare de treburi. Abia seara tarziu cand am ajuns acasa am dat drumu la apa, sa se bucure si nenorocitii.
P.S: Pentru concursul VisUrat.
vineri, 25 iulie 2008
O discutie...cel putin interesanta
Urmatoarea discutie am purtat'o de dimineata cu o amica pe care am cunoscut'o de curand:
Tipa: hai diseara sa vezi niste operatii
Tipa : salut
Eu: salut
Eu: ce sa vad?:)
Tipa: operatii
Tipa: te imbrac si-n doctor
Eu: :) nu multumesc vizionarea de operatii nu e tocmai un hobby de'al meu
Tipa: ce trist
Eu: :)
Eu: da tu obisnuiesti sa te mai uiti prin oameni?
Tipa: saptamana de saptamana
Tipa: de juma' de an incoace
Tipa: da'e prea tare
Tipa: hai macar la una
Tipa: daca ti se face rau
Tipa: te prind
Tipa: eu
Eu: nu e problema de asta
Eu: :)
Eu: doar ca nu ma incanta ideea de a vedea o operatie pe viu
Tipa: da'plm. nu-i doar de stat la operatii bantuim spitalu', ne blocam in lift, scapam oala cu sange pe scari, porneste alarma
Tipa: stai sa-mi amintesc ce-am mai facut in spitalu' ala
Eu: da ce spital?:)
Tipa: [nu o sa dau numele spitalului ptr ca nu are nici o relevanta ]
Eu: :)
Tipa: daca vrei vii
Tipa: daca nu...vii
Eu: :))
Eu: brb
Tipa: k.
P.S: Pentru concursul VisUrat
Tipa: hai diseara sa vezi niste operatii
Tipa : salut
Eu: salut
Eu: ce sa vad?:)
Tipa: operatii
Tipa: te imbrac si-n doctor
Eu: :) nu multumesc vizionarea de operatii nu e tocmai un hobby de'al meu
Tipa: ce trist
Eu: :)
Eu: da tu obisnuiesti sa te mai uiti prin oameni?
Tipa: saptamana de saptamana
Tipa: de juma' de an incoace
Tipa: da'e prea tare
Tipa: hai macar la una
Tipa: daca ti se face rau
Tipa: te prind
Tipa: eu
Eu: nu e problema de asta
Eu: :)
Eu: doar ca nu ma incanta ideea de a vedea o operatie pe viu
Tipa: da'plm. nu-i doar de stat la operatii bantuim spitalu', ne blocam in lift, scapam oala cu sange pe scari, porneste alarma
Tipa: stai sa-mi amintesc ce-am mai facut in spitalu' ala
Eu: da ce spital?:)
Tipa: [nu o sa dau numele spitalului ptr ca nu are nici o relevanta ]
Eu: :)
Tipa: daca vrei vii
Tipa: daca nu...vii
Eu: :))
Eu: brb
Tipa: k.
P.S: Pentru concursul VisUrat
Generatia EMO
in lipsa de ocupatie(si de somn) butonam telecomanda de la tv in cautare de ceva interesant. cum la ora 3 noaptea in afara de filme porno si how it's made (care am observat ca e la orice ora din zi si din noapte....nu ca n'ar fi interesant dar am ajuns sa stiu pe de rost cum se fac jeleurile, tampoanele si minele de pix) nu este nimic altceva, m'am oprit pe Otv:). Ceea ce m'a frapat a fost faptul ca nu aparea mutra lui Diaconescu pe nicaieri, in schimb era transmis un concert Tokio Hotel cred, avand un titlu imens deasupra: "INCREDIBIL! inca un tanar din timisoara s'a sinucis" si mai jos inca un titlu la fel de mare: "Generatia emo ,un blestem?".
Sa incepem cu primul titlu. Intradevar este incredibil ca unii oameni aleg sa isi puna capat zilelor. In titlul respectiv nu spunea de ce s'a sinucis, dar presupun ca era un"adept al generatiei emo" ca sa folosesc o sintagma din ce in ce mai populara in randul moderatorilor de emisiuni. Trebuie sa recunosc ca mie imi stau in gat adeptii mai sus mentionati pentru simplul fapt ca tind sa faca din tantar armasar.
La ce ma refer: mi se urca sangele in cap cand vad cate un emo care crede ca toata lumea e impotriva lui, ca are cea mai grea viata de pe pamant, ca nimeni nu il intelege si e suparat nevoie mare ca nu maica'sa nu a vrut sa ii dea bani sa iasa in oras in ziua aia. Si el e suparat. Si plange. Si vrea sa se sinucida. Ca are acasa doi parinti care muncesc si'l trimit la scoala, si ii cumpara haine negre cu patratele , ca sa poata sa fie copilu emo, si ii cumpara si tenisi si insigne si ii da bani si de coafor ca sa se faca strut, ca na...e copilu lor si il iubesc. Dar copilul vrea sa se sinucida ca nu are bani de iesit in oras. Si uite'asa isi taie venele, sau se arunca de pe bloc, sau mai stiu eu ce.
Pai eu stau si ma gandesc.....daca parintii lui nu'i luau decat o pereche de adidasi de la toneta, un training si un sut in cur mai era el emo? Pai nu mai era...ca n'avea cum....ceilalti emo nu'l primeau intre ei si atunci se ducea si batea si el mingea pe maidanul din fata blocului. Asa ca oameni buni...generatia emo nu este un blestem. Este pur si simplu o faza a adolescentei. Cum era si cand eram eu mai tanar si daca aveai un training si o pereche de adidasi Nike erai cel mai golan si te credeai Tataee si vroiai sa fii mafiot. da au avut grija ai mei parinti sa ma invete ca daca fac ca aia de prin filme mananc bataie pana ajung supraponderal. si n'am facut.
Sa incepem cu primul titlu. Intradevar este incredibil ca unii oameni aleg sa isi puna capat zilelor. In titlul respectiv nu spunea de ce s'a sinucis, dar presupun ca era un"adept al generatiei emo" ca sa folosesc o sintagma din ce in ce mai populara in randul moderatorilor de emisiuni. Trebuie sa recunosc ca mie imi stau in gat adeptii mai sus mentionati pentru simplul fapt ca tind sa faca din tantar armasar.
La ce ma refer: mi se urca sangele in cap cand vad cate un emo care crede ca toata lumea e impotriva lui, ca are cea mai grea viata de pe pamant, ca nimeni nu il intelege si e suparat nevoie mare ca nu maica'sa nu a vrut sa ii dea bani sa iasa in oras in ziua aia. Si el e suparat. Si plange. Si vrea sa se sinucida. Ca are acasa doi parinti care muncesc si'l trimit la scoala, si ii cumpara haine negre cu patratele , ca sa poata sa fie copilu emo, si ii cumpara si tenisi si insigne si ii da bani si de coafor ca sa se faca strut, ca na...e copilu lor si il iubesc. Dar copilul vrea sa se sinucida ca nu are bani de iesit in oras. Si uite'asa isi taie venele, sau se arunca de pe bloc, sau mai stiu eu ce.
Pai eu stau si ma gandesc.....daca parintii lui nu'i luau decat o pereche de adidasi de la toneta, un training si un sut in cur mai era el emo? Pai nu mai era...ca n'avea cum....ceilalti emo nu'l primeau intre ei si atunci se ducea si batea si el mingea pe maidanul din fata blocului. Asa ca oameni buni...generatia emo nu este un blestem. Este pur si simplu o faza a adolescentei. Cum era si cand eram eu mai tanar si daca aveai un training si o pereche de adidasi Nike erai cel mai golan si te credeai Tataee si vroiai sa fii mafiot. da au avut grija ai mei parinti sa ma invete ca daca fac ca aia de prin filme mananc bataie pana ajung supraponderal. si n'am facut.
Batut de politisti
Tot din categoria Militienii si buletinul, am gasit azi pe net un articol. Un barbat de 65 de ani din Deva a fost batut de politisti si muscat de cainele acestora pentru ca nu avea buletinul asupra sa. ba mai mult a fost dus la sectie si a primit amenda pentru : „subsemnatul, la data şi ora mai sus menţionate, în timp ce se afla pe strada Mărăşti, a refuzat să dea relaţii cu privire la identitatea sa, la cererea îndreptăţită a organelor de poliţie”.
Bine oameni buni...daca pentru ca n'ai buletin la tine te snopesc cu bataia, vai de curu' lu' ala care indrazneste sa deranjeze linistea publica, sau sa stea cu picioarele pe o banca in parc. Pai lu' ala ce'i fac? Il schingiuesc? Il tortureaza dupa modelul nemtilor in al doilea razboi mondial? Securitatea revine.
Bine oameni buni...daca pentru ca n'ai buletin la tine te snopesc cu bataia, vai de curu' lu' ala care indrazneste sa deranjeze linistea publica, sau sa stea cu picioarele pe o banca in parc. Pai lu' ala ce'i fac? Il schingiuesc? Il tortureaza dupa modelul nemtilor in al doilea razboi mondial? Securitatea revine.
joi, 24 iulie 2008
Militienii si buletinu
Ceea ce urmeaza sa va povestesc acum este o intamplare care nu mi s'a intamplat doar o data. de fapt se intampla cam de fiecare data cand ma intorceam acasa noaptea. Era perioada aia a adolescentei cand ma imbracam cat mai larg, cu turul pantalonilor pana pe undeva pe la genunchi si hanorac din materialul caruia puteai sa faci haine unei intregi familii de somalezi. In fine. Ideea e ca veneam acasa intr'o noapte si m'am oprit pe o banca sa fumez o tigara. Inevitabil apare si patrula de politie, respectiv sectoristii aia burtosi si mustaciosi care se invart prin cartierul meu cu scopul de a mentine "linistea si ordinea" :)). Ma observa si, plini de importanta , vin bucurosi inspre mine:
"-Buna seara. Agent Gheorge Uathãfac(sa'l numim astfel, la fel ca unul dintre cantaretii mei preferati). Actele la control va rog."
Raspund respectuos la salut si ii arat cartea de identitate. Dupa ce verifica prin statie daca nu's vreun urmarit prin Interpol(lucru realizat printr'un intreg ritual, pronuntandu'mi fiecare litera din nume printr'un alt cuvant) ma ia la puricat.
"-Ce ai in ghiozdan?"
Teoretic nu are voie sa se uite prin bunurile personale, dar nu'i bine sa te pui cu prostu, asa ca deschid ghiozdanu.
"-Ce'i asta? ma intreaba in timp ce scotea CD-playeru din ghiozdan.
- Un CD-player zic.
- Si ce faci cu el?
- Pai ascult muzica.
- Aha. Si ce muzica asculti?
Ma gandesc ca poate omu' vrea sa isi faca o cultura muzicala cat de cat...cine stie....
-Hip-hop.
Tresare, se da doi pasi inapoi si ma masoara din priviri.....
- Da, se vede.
Dupa ce termina de cotrobait prin ghiozdan, unde mai aveam niste carti, da cred ca s'o speriat de ele ca o inchis repede la loc, se apleaca inspre mine si ma descheie la hanorac.
-Hanoracu e cu doua fete?
-?! nu, de ce? va place modelu? vreti sa va luati si dumneavoastra?
- Auzi pustane, nu te da destept ca poate stai in seara asta la sectie. Cea mai comunista replica de pana atunci pe care doar un tanc care se joaca prin fata blocului cu masinute ar putea sa o creada. Cred ca m'ar mai fi frecat la cap o vreme ca observasem ca incepuse sa ii placa, doar ca o primit prin statie un apel ca ar fi fost sparta o masina si trebuiau sa se prezinte acolo.
-Ai scapat de data asta, ca avem treburi mai serioase, da' sa ai grija de acuma pe unde umbli ca...."
O, tu Chuck Norris, iti multumesc ca ai crutat umila mea viata. o sa am grija sa nu iti mai stau in cale, Luminatia Ta cu doua clase.
Asta e una din multele faze pe care mi le'au facut mult iubitii sectoristi. Promit sa revin si cu alte intamplari.
"-Buna seara. Agent Gheorge Uathãfac(sa'l numim astfel, la fel ca unul dintre cantaretii mei preferati). Actele la control va rog."
Raspund respectuos la salut si ii arat cartea de identitate. Dupa ce verifica prin statie daca nu's vreun urmarit prin Interpol(lucru realizat printr'un intreg ritual, pronuntandu'mi fiecare litera din nume printr'un alt cuvant) ma ia la puricat.
"-Ce ai in ghiozdan?"
Teoretic nu are voie sa se uite prin bunurile personale, dar nu'i bine sa te pui cu prostu, asa ca deschid ghiozdanu.
"-Ce'i asta? ma intreaba in timp ce scotea CD-playeru din ghiozdan.
- Un CD-player zic.
- Si ce faci cu el?
- Pai ascult muzica.
- Aha. Si ce muzica asculti?
Ma gandesc ca poate omu' vrea sa isi faca o cultura muzicala cat de cat...cine stie....
-Hip-hop.
Tresare, se da doi pasi inapoi si ma masoara din priviri.....
- Da, se vede.
Dupa ce termina de cotrobait prin ghiozdan, unde mai aveam niste carti, da cred ca s'o speriat de ele ca o inchis repede la loc, se apleaca inspre mine si ma descheie la hanorac.
-Hanoracu e cu doua fete?
-?! nu, de ce? va place modelu? vreti sa va luati si dumneavoastra?
- Auzi pustane, nu te da destept ca poate stai in seara asta la sectie. Cea mai comunista replica de pana atunci pe care doar un tanc care se joaca prin fata blocului cu masinute ar putea sa o creada. Cred ca m'ar mai fi frecat la cap o vreme ca observasem ca incepuse sa ii placa, doar ca o primit prin statie un apel ca ar fi fost sparta o masina si trebuiau sa se prezinte acolo.
-Ai scapat de data asta, ca avem treburi mai serioase, da' sa ai grija de acuma pe unde umbli ca...."
O, tu Chuck Norris, iti multumesc ca ai crutat umila mea viata. o sa am grija sa nu iti mai stau in cale, Luminatia Ta cu doua clase.
Asta e una din multele faze pe care mi le'au facut mult iubitii sectoristi. Promit sa revin si cu alte intamplari.
Am blog!
da am blog. stau pe ganduri de ceva vreme daca sa imi fac sau nu blog. daca se merita sau nu, mai exact. tot de ceva vreme citesc googleu' din scoarta in scoarta interesandu-ma de metode de creare a blogurilor si chestii de genu. initial am vrut sa imi fac o pagina web personala pe care sa pot posta diferite chestii, insa am ajuns la concluzia ca hostingul gratuit nu prea imi convine iar cel contra const....ei bine...e prea devreme pentru asta. poate mai tarziu. poate daca intradevar o sa merite efortul.
De ce mi'am facut blog? Pai pentru ca aveam nevoie de un loc unde sa pot scrie liber despre ce ma framanta, si in speranta ca am sa gasesc oameni care sa imi impartaseasca aceste framantari si pe marginea carora sa putem discuta. cam asta imi propun pentru viitor. sper sa mearga. numai bine!
De ce mi'am facut blog? Pai pentru ca aveam nevoie de un loc unde sa pot scrie liber despre ce ma framanta, si in speranta ca am sa gasesc oameni care sa imi impartaseasca aceste framantari si pe marginea carora sa putem discuta. cam asta imi propun pentru viitor. sper sa mearga. numai bine!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
