Militienii si buletinu

Ceea ce urmeaza sa va povestesc acum este o intamplare care nu mi s'a intamplat doar o data. de fapt se intampla cam de fiecare data cand ma intorceam acasa noaptea. Era perioada aia a adolescentei cand ma imbracam cat mai larg, cu turul pantalonilor pana pe undeva pe la genunchi si hanorac din materialul caruia puteai sa faci haine unei intregi familii de somalezi. In fine. Ideea e ca veneam acasa intr'o noapte si m'am oprit pe o banca sa fumez o tigara. Inevitabil apare si patrula de politie, respectiv sectoristii aia burtosi si mustaciosi care se invart prin cartierul meu cu scopul de a mentine "linistea si ordinea" :)). Ma observa si, plini de importanta , vin bucurosi inspre mine:
"-Buna seara. Agent Gheorge Uathãfac(sa'l numim astfel, la fel ca unul dintre cantaretii mei preferati). Actele la control va rog."
Raspund respectuos la salut si ii arat cartea de identitate. Dupa ce verifica prin statie daca nu's vreun urmarit prin Interpol(lucru realizat printr'un intreg ritual, pronuntandu'mi fiecare litera din nume printr'un alt cuvant) ma ia la puricat.
"-Ce ai in ghiozdan?"
Teoretic nu are voie sa se uite prin bunurile personale, dar nu'i bine sa te pui cu prostu, asa ca deschid ghiozdanu.
"-Ce'i asta? ma intreaba in timp ce scotea CD-playeru din ghiozdan.
- Un CD-player zic.
- Si ce faci cu el?
- Pai ascult muzica.
- Aha. Si ce muzica asculti?
Ma gandesc ca poate omu' vrea sa isi faca o cultura muzicala cat de cat...cine stie....
-Hip-hop.
Tresare, se da doi pasi inapoi si ma masoara din priviri.....
- Da, se vede.
Dupa ce termina de cotrobait prin ghiozdan, unde mai aveam niste carti, da cred ca s'o speriat de ele ca o inchis repede la loc, se apleaca inspre mine si ma descheie la hanorac.
-Hanoracu e cu doua fete?
-?! nu, de ce? va place modelu? vreti sa va luati si dumneavoastra?
- Auzi pustane, nu te da destept ca poate stai in seara asta la sectie. Cea mai comunista replica de pana atunci pe care doar un tanc care se joaca prin fata blocului cu masinute ar putea sa o creada. Cred ca m'ar mai fi frecat la cap o vreme ca observasem ca incepuse sa ii placa, doar ca o primit prin statie un apel ca ar fi fost sparta o masina si trebuiau sa se prezinte acolo.
-Ai scapat de data asta, ca avem treburi mai serioase, da' sa ai grija de acuma pe unde umbli ca...."
O, tu Chuck Norris, iti multumesc ca ai crutat umila mea viata. o sa am grija sa nu iti mai stau in cale, Luminatia Ta cu doua clase.
Asta e una din multele faze pe care mi le'au facut mult iubitii sectoristi. Promit sa revin si cu alte intamplari.