Scurt si la obiect

azi am ajuns la bucuresti dupa un drum de 7 ore cu masina. noroc de aeru' conditionat ca alfel cred ca muream. am facut si poze la Siret. ma asteptam sa fie mai involburat, da'....asta e. am sa pun si pozele, da cred ca maine ca in seara asta is rupt de somn si ma si enerveaza conexiunea de cacat. acestea fiind spuse....ne citim maine

Militienii si buletinu II

Dupa ce VisUrat mi'a atras atentia ca articolul "Militenii si buletinul" cam seamana cu un articol de'a lui(recunosc seamana) m'am hotarat sa mai povestesc una dintre aventurile mele legate de oamenii cu basca.
Cum spuneam, aceste intamplari s'au petrecut cu ceva timp in urma, in perioada cand ma imbracam "larg".

Sa incepem cu inceputul. De ceva ani, perioadele din vara cand nu sunt plecat pe undeva, mi le petrec jucand basket. Adica plec dimineatape la 10-11 si ma intorc seara cand iti trebuie o casca de miner ca sa mai vezi sa bagi mingea in cos. Cum eu sunt genul caruia nu ii place sa piarda, joc la sacrificiu, cum s'ar spune. In ziua respectiva din prea mult sacrificiu, cad , ma julesc cumva la monturile degetelor. Eh....putina apa, trece, continuam jocul.

Se lasa seara si vine vremea sa plecam inspre casa. Cobor Copoul pe jos, bani de autobuz nu mai aveam pentru ca in febra jocului achizitionasem o sticla de suc fara sa ma gandesc ca alti bani nu mai am. In fine, tot drumul ma gandesc doar la o baie fierbinte si la un somn binemeritat pentru a putea sa o i'au de la capat ziua urmatoare. Mai aveam 3 pasi pana la intrarea in scara cand aud:
"-Stai!!"
in momentul ala toate visele mele legate de baie si somn au fost spulberate. Stiam ca preaiubitii sectoristi "sunt pe urmele mele". Insa cum ma gandeam eu asa, am uitat sa ma mai opresc. Se aude din nou:
"-Stai am zis!" , dupa care gafaind Gheorge Uathãfac(cum l'am numit si in primul articol) pune victorios o mana pe umarul meu.
"-Aha. De ce nu te'ai oprit la prima somatie?"
"-Nu am auzit." raspund desi la ora respectiva in afara de vreo mata (a se citi "Matza=pisica :D ) in calduri care scoate tot felul de sunete nu se aude nimic altceva.
"-Bine, bine. Lasa tu textele. Stii ca asta se cheama "fuga de la locul faptei"?"
Ei bine in momentul ala chiar m'am enervat. Si sunt de obicei o fire calma.
"-Da' ce am facut, ca sa fug de la locul faptei?"
Intrebarea l'a pus si pe el in dificultate. Nu stia ce sa imi mai raspunda. Se uita la mine nestiind ce sa spuna, cand, la un moment dat ii infloreste pe buze un zambet de parca castigase potul cel mare la loto.
"-Sangele de pe adidasi de unde e? Te'ai batut?"
Ma uit nedumerit la adidasi si vad si eu o pata de sange.
"-Nu, nu m'am batut, am fost cazut in timp ce jucam basket.
-Ei da.....da' de cand e basketu asta asa violent de se lasa cu sange? zise el basketbalistul cu vreo 15 sezoane de NBA in spate.
-Se mai intampla. Am cazut si m'am julit. Si, ca prostu ii arat monturile julite"
Atat mi'a trebuit.
"-Deci te'ai batut. Gata! la sectie!"
- Nu m'am batut ,am cazut la basket, ce nu intelegeti?
- Asta sa scrii in declaratie nu'mi mai explica mie."

Si cheama prostu' duba de politie. Ma urca si ma duc la sectie. Recunosc, imi era un pic frica. Nu de ce puteau sa imi faca aia ci de ce puteam sa patesc daca il trezea politia pe taica'miu din somn, sa vina sa isi i'a odrasla acasa. La sectie am dat peste singurul politist, nu destept, ca asta oricum e imposibil, cu o gandire rationala. Ma pune asta sa ii povestesc tot ce facusem in ziua respectiva. Noroc ca nu facusem mare lucru ca ma prinde dimineata pe acolo. Intelege omu' care o fost incurcatura si ma trimite acasa.

Partea proasta a fost ca aia m'o dus pana la dracu'n praznic pana la sectie cu duba. Da' inapoi n'o mai fost asa amabili. Asa ca am dat iar pas pana acasa, unde n'am mai fost in stare sa fac baie, m'am aruncat in pat si am adormit visand la o lume cu politisti destepti. Asa imi place mie sa visez : ca sunt presedinte, ca Irak-ul e un stat democratic, ca Romania e o superputere mondiala....ma rog...chestii de astea imposibile

Inundatia

Bucuria sus mentionata mi s'a intamplat nu de mult, cam acum 3-4 luni. Ma intorceam de la Mall, imi luasem un hamburger la pachet si ma grabeam spre casa sa ma bag la un film si o mancare. Intru in casa ma duc in dormitor dau drumu la PC pun un film la copiat dau sa ma duc in bucatarie sa imi incalzesc hamburgerul. Deschid usa si pleosc, calc in apa pana la glezna. Dupa o runda de injuraturi, trag aer in piept, ma uit in jur, mai trag o tura de injuraturi. Apa peste tot: pe jos, pe dulapuri, in dulapuri, in oalele din dulapuri....ce mai...toata bucataria varza. Si un miros....ca nu era apa curata. Nu...n'am eu norocu asta. Cea mai mizerabila apa...plina cu toate scursurile vecinilor. Eu stau la etajul 1 iar teava de evacuare de la bucatarie s'a infundat undeva mai jos de mine. Si tot ce curgea din chiuvetele vecinilor(stau la bloc de 8 etaje) refula prin chiuveta la mine in bucatarie. Mai injur o data cu naduf si ma apuc de strans apa. Si m'am muncit cu apa ai vreo 3 ore, timp in care aveam niste maini zbarcite de ziceai ca am 120 ani si tocmai facusem o baie lunga. Mandru de mine ca bucataria era acu' luna, ma apuc sa fumez o tigara. Trag doua fumuri si cu al treilea ma inec. De nervi. Iar refula chiuveta. Iar plin de zat, resturi de paine uda si alte minunatii la mine in chiuveta. Ma prind cum sta treaba, ma incalt si ma duc cu colinda pe la vecini pe la usa:
"-Buna ziua. Stiti am inundatie(si explic toate detaliile tehnice) am si eu rugamintea sa nu mai folositi apa la bucatarie pana se remediaza.
- Vai...nici o problema, nu'ti fa griji, care mai de care mai binevoitor. "
Nu intru bine in casa ca iar incepe sa bolboroseasca apa in chiuveta. Dragii de vecini nu doar ca au si uitat sa nu foloseasca apa la bucatarie, da cred ca o inceput sa foloseasca chiuveta si pe post de bideu/ghena de gunoi sau mai stiu eu ce alte minunatii. Ei...stai asa ca nu'i asa. Iau cheile de la boxa,inchid apa pe tot palieru si ma duc linistit spre Nea Romica, instalatoru de la 7.
"-Dom'le, stii ca asa s'asa, bucataria mea e statie de epurare a apei.
- Nu'i nimic ma....se rezolva. Stai asa ca viu acu."
Am crezut ca se duce sa se schimbe si el ca omu ceva. Eee de unde...omu s'o dus sa ia o gura de intaritor cu 99,9% alcool. Ca era de pe somn si ca sa se poata concentra.
Ajung in fata usii, vecinii care mai de care adunati ca la revolutia din '48.
"-Da cine esti tu dom'le sa ne opresti noua apa?
- Pai ce vreti sa fac, daca v'am rugat frumos sa nu folositi apa si nu m'ati inteles de nici o culoare.
-Noi avem treaba, avem servicii nu putem sa stam dupa tine."
Din gloata adunata in fata usii rasare un mosneag:
"-Noi ne ducem sa dam drumu la apa. Faci cum stii...cauti un instalator ceva pe enternetu ala a vostru, nu ma intereseaza.
-Dute dom'le si da drumu la apa si lasa'ma in pace."
Si pleaca toata satra in spre boxa hotarati sa dea drumu' la apa. Intre timp Nea Romica o venit cu racu(o bucata de fier forjat,foarte lung, ceva mai flexibil si cu un fel de manivela la capat, folosit la desfundarea tevilor). Baga omu capatu in teava si ma trimite la invartit:
"-Dãi dãi dãi dãi. Stop.Dãi dãi dãi.Stop. Stop am zis, esti surd?!
-Da nene, fac si eu ce pot ca inca n'am diploma la dat la manivela."
Dupa vreo 20 de minute de cand o plecat razmerita la boxa, vine capetenia cu coada intre picioare:
"-Mai Andrei...te intelegem ca ai si tu o belea, na' se mai intampla. Doar ca am si eu o rugaminte: da tu drumu' la apa cand termini ca noi nu stim de unde."
Incep sa rad, rade si Nea Romica de ii dadeau mucii pe gura, si pleaca mosneagu.
Dupa inca vreo ora de dat la manivela, reusim sa desfundam teava, ii dau lu Mr. Proper instalatoru sef bani de inca un intaritor ii multumesc si pleaca. Strang prin casa imi, bag pula in el hamburger si film, ma imbrac si plec sa mananc in oras. Ma intorc tarziu din oras frant si ma bag direct in pat. A doua zi ma intalnesc cu urmasu' lu Tudor Vladimirescu pe scari:
" -Ce mai faci mai baiete? N'ai mai dat de cap la inundatia aia?"
In momentu ala ma trasneste....uitasem sa dau drumu la apa si o stat prostoii o zi fara apa. Cu greu ma abtin sa nu rad si ii raspund:
"-Ce sa'i faci, nu'i chiar asa usor, ca de'...v'am rugat frumos si tot ati dat drumu la apa, e mai greu acuma.
-Da...ce ti'e si cu oamenii astia....rai la suflet. Da' eu nu am folosit apa sa stii.
-Stiu nea' Costica, stiu. Rai si oamenii astia. Oricum cum rezolv dau drumu la apa n'avea grija.
-Bine, bine. Spor la treaba."
Ies din scara blocului ma sprijin de balustrada de afara si rad cu spasme vreo 10 minute, dupa care imi vad in continuare de treburi. Abia seara tarziu cand am ajuns acasa am dat drumu la apa, sa se bucure si nenorocitii.

P.S: Pentru concursul VisUrat.

O discutie...cel putin interesanta

Urmatoarea discutie am purtat'o de dimineata cu o amica pe care am cunoscut'o de curand:

Tipa: hai diseara sa vezi niste operatii
Tipa : salut
Eu: salut
Eu: ce sa vad?:)
Tipa: operatii
Tipa: te imbrac si-n doctor
Eu: :) nu multumesc vizionarea de operatii nu e tocmai un hobby de'al meu
Tipa: ce trist
Eu: :)
Eu: da tu obisnuiesti sa te mai uiti prin oameni?
Tipa: saptamana de saptamana
Tipa: de juma' de an incoace
Tipa: da'e prea tare
Tipa: hai macar la una
Tipa: daca ti se face rau
Tipa: te prind
Tipa: eu
Eu: nu e problema de asta
Eu: :)
Eu: doar ca nu ma incanta ideea de a vedea o operatie pe viu
Tipa: da'plm. nu-i doar de stat la operatii bantuim spitalu', ne blocam in lift, scapam oala cu sange pe scari, porneste alarma
Tipa: stai sa-mi amintesc ce-am mai facut in spitalu' ala
Eu: da ce spital?:)
Tipa: [nu o sa dau numele spitalului ptr ca nu are nici o relevanta ]
Eu: :)
Tipa: daca vrei vii
Tipa: daca nu...vii
Eu: :))
Eu: brb
Tipa: k.

P.S: Pentru concursul VisUrat

Generatia EMO

in lipsa de ocupatie(si de somn) butonam telecomanda de la tv in cautare de ceva interesant. cum la ora 3 noaptea in afara de filme porno si how it's made (care am observat ca e la orice ora din zi si din noapte....nu ca n'ar fi interesant dar am ajuns sa stiu pe de rost cum se fac jeleurile, tampoanele si minele de pix) nu este nimic altceva, m'am oprit pe Otv:). Ceea ce m'a frapat a fost faptul ca nu aparea mutra lui Diaconescu pe nicaieri, in schimb era transmis un concert Tokio Hotel cred, avand un titlu imens deasupra: "INCREDIBIL! inca un tanar din timisoara s'a sinucis" si mai jos inca un titlu la fel de mare: "Generatia emo ,un blestem?".
Sa incepem cu primul titlu. Intradevar este incredibil ca unii oameni aleg sa isi puna capat zilelor. In titlul respectiv nu spunea de ce s'a sinucis, dar presupun ca era un"adept al generatiei emo" ca sa folosesc o sintagma din ce in ce mai populara in randul moderatorilor de emisiuni. Trebuie sa recunosc ca mie imi stau in gat adeptii mai sus mentionati pentru simplul fapt ca tind sa faca din tantar armasar.
La ce ma refer: mi se urca sangele in cap cand vad cate un emo care crede ca toata lumea e impotriva lui, ca are cea mai grea viata de pe pamant, ca nimeni nu il intelege si e suparat nevoie mare ca nu maica'sa nu a vrut sa ii dea bani sa iasa in oras in ziua aia. Si el e suparat. Si plange. Si vrea sa se sinucida. Ca are acasa doi parinti care muncesc si'l trimit la scoala, si ii cumpara haine negre cu patratele , ca sa poata sa fie copilu emo, si ii cumpara si tenisi si insigne si ii da bani si de coafor ca sa se faca strut, ca na...e copilu lor si il iubesc. Dar copilul vrea sa se sinucida ca nu are bani de iesit in oras. Si uite'asa isi taie venele, sau se arunca de pe bloc, sau mai stiu eu ce.
Pai eu stau si ma gandesc.....daca parintii lui nu'i luau decat o pereche de adidasi de la toneta, un training si un sut in cur mai era el emo? Pai nu mai era...ca n'avea cum....ceilalti emo nu'l primeau intre ei si atunci se ducea si batea si el mingea pe maidanul din fata blocului. Asa ca oameni buni...generatia emo nu este un blestem. Este pur si simplu o faza a adolescentei. Cum era si cand eram eu mai tanar si daca aveai un training si o pereche de adidasi Nike erai cel mai golan si te credeai Tataee si vroiai sa fii mafiot. da au avut grija ai mei parinti sa ma invete ca daca fac ca aia de prin filme mananc bataie pana ajung supraponderal. si n'am facut.

Batut de politisti

Tot din categoria Militienii si buletinul, am gasit azi pe net un articol. Un barbat de 65 de ani din Deva a fost batut de politisti si muscat de cainele acestora pentru ca nu avea buletinul asupra sa. ba mai mult a fost dus la sectie si a primit amenda pentru : „subsemnatul, la data şi ora mai sus menţionate, în timp ce se afla pe strada Mărăşti, a refuzat să dea relaţii cu privire la identitatea sa, la cererea îndreptăţită a organelor de poliţie”.
Bine oameni buni...daca pentru ca n'ai buletin la tine te snopesc cu bataia, vai de curu' lu' ala care indrazneste sa deranjeze linistea publica, sau sa stea cu picioarele pe o banca in parc. Pai lu' ala ce'i fac? Il schingiuesc? Il tortureaza dupa modelul nemtilor in al doilea razboi mondial? Securitatea revine.

Militienii si buletinu

Ceea ce urmeaza sa va povestesc acum este o intamplare care nu mi s'a intamplat doar o data. de fapt se intampla cam de fiecare data cand ma intorceam acasa noaptea. Era perioada aia a adolescentei cand ma imbracam cat mai larg, cu turul pantalonilor pana pe undeva pe la genunchi si hanorac din materialul caruia puteai sa faci haine unei intregi familii de somalezi. In fine. Ideea e ca veneam acasa intr'o noapte si m'am oprit pe o banca sa fumez o tigara. Inevitabil apare si patrula de politie, respectiv sectoristii aia burtosi si mustaciosi care se invart prin cartierul meu cu scopul de a mentine "linistea si ordinea" :)). Ma observa si, plini de importanta , vin bucurosi inspre mine:
"-Buna seara. Agent Gheorge Uathãfac(sa'l numim astfel, la fel ca unul dintre cantaretii mei preferati). Actele la control va rog."
Raspund respectuos la salut si ii arat cartea de identitate. Dupa ce verifica prin statie daca nu's vreun urmarit prin Interpol(lucru realizat printr'un intreg ritual, pronuntandu'mi fiecare litera din nume printr'un alt cuvant) ma ia la puricat.
"-Ce ai in ghiozdan?"
Teoretic nu are voie sa se uite prin bunurile personale, dar nu'i bine sa te pui cu prostu, asa ca deschid ghiozdanu.
"-Ce'i asta? ma intreaba in timp ce scotea CD-playeru din ghiozdan.
- Un CD-player zic.
- Si ce faci cu el?
- Pai ascult muzica.
- Aha. Si ce muzica asculti?
Ma gandesc ca poate omu' vrea sa isi faca o cultura muzicala cat de cat...cine stie....
-Hip-hop.
Tresare, se da doi pasi inapoi si ma masoara din priviri.....
- Da, se vede.
Dupa ce termina de cotrobait prin ghiozdan, unde mai aveam niste carti, da cred ca s'o speriat de ele ca o inchis repede la loc, se apleaca inspre mine si ma descheie la hanorac.
-Hanoracu e cu doua fete?
-?! nu, de ce? va place modelu? vreti sa va luati si dumneavoastra?
- Auzi pustane, nu te da destept ca poate stai in seara asta la sectie. Cea mai comunista replica de pana atunci pe care doar un tanc care se joaca prin fata blocului cu masinute ar putea sa o creada. Cred ca m'ar mai fi frecat la cap o vreme ca observasem ca incepuse sa ii placa, doar ca o primit prin statie un apel ca ar fi fost sparta o masina si trebuiau sa se prezinte acolo.
-Ai scapat de data asta, ca avem treburi mai serioase, da' sa ai grija de acuma pe unde umbli ca...."
O, tu Chuck Norris, iti multumesc ca ai crutat umila mea viata. o sa am grija sa nu iti mai stau in cale, Luminatia Ta cu doua clase.
Asta e una din multele faze pe care mi le'au facut mult iubitii sectoristi. Promit sa revin si cu alte intamplari.

Am blog!

da am blog. stau pe ganduri de ceva vreme daca sa imi fac sau nu blog. daca se merita sau nu, mai exact. tot de ceva vreme citesc googleu' din scoarta in scoarta interesandu-ma de metode de creare a blogurilor si chestii de genu. initial am vrut sa imi fac o pagina web personala pe care sa pot posta diferite chestii, insa am ajuns la concluzia ca hostingul gratuit nu prea imi convine iar cel contra const....ei bine...e prea devreme pentru asta. poate mai tarziu. poate daca intradevar o sa merite efortul.
De ce mi'am facut blog? Pai pentru ca aveam nevoie de un loc unde sa pot scrie liber despre ce ma framanta, si in speranta ca am sa gasesc oameni care sa imi impartaseasca aceste framantari si pe marginea carora sa putem discuta. cam asta imi propun pentru viitor. sper sa mearga. numai bine!